Cătina

C?TINA

Sate: C?tina, Copru, Feldioara, Hag?u, Hodaie ?i Valea Cald?.

Nr. locuitori: 2058

Suprafa?a total? (km2): 52.77

Densitate (loc/ km2): 39.00

Coordonatele geografice: paralela de 46°50?54? latitudine nordic? si meridianul de 24°10?09? longitudine estic?.

 

Comuna Catina este situat? în Câmpia Fize?ului, pe cursul superior al râului Fize?, în partea estic? a jude?ului Cluj, la grani?a cu jude?ul Bistri?a-N?s?ud spre est ?i sud – est.

Se învecineaz?:

–           la Nord cu comuna Buza,

–          la Vest cu comuna Geaca

–          în partea de sud – vest cu comuna C?m?ra?u, toate cele trei comune fiind situate în jude?ul Cluj.

Comuna se afl? la 60 km de Cluj – Napoca ?i 35 km sud – est de Gherla, leg?tura cu cele dou? ora?e realizându-se pe direc?ia nord-vest-sud-est de drumul jude?ean 109C Gherla-C?m?ra?u – Mociu – Cluj. Drumul comunal DC 18 face leg?tura între comuna C?tina ?i comuna Buza din jude?ul Cluj.

Relieful comunei este tipic Câmpiei Transilvaniei, fiind o îmbinare ondulatorie de dealuri ?i depresiuni largi, u?or înclinate dinspre hotarele de margine ale comunei spre Lacul C?tina. O caracteristic? a reliefului local este forma de amfiteatru natural ale c?rui margini sunt o cunun? de dealuri mai înalte, care înconjoar? spa?iul geografic comunal ?i separ? prin culmile lor hotarele C?tinei de celelalte comune învecinate Buza ?i C?m?ra?u.

Spa?iul geografic al comunei C?tina este str?b?tut de o modest? re?ea hidrografic? format? din pâraie, v?i ?i Lacul C?tina.

Valorile climatice în zon?, sunt specifice Podi?ului Transilvaniei ?i respectiv Câmpiei Transilvaniei, temperatura medie anual? fiind de +8,2 grade Celsius. Caracteristic acestei zone sunt vânturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de p?dure ?i solurile brune de fâna?e.

Important de precizat este faptul c? în localitatea Feldioara au fost descoperite f?r? cercet?ri materiale ?i obiecte ce apar?in neoliticului (ac de os, fragmente de vas, topoare de piatr?), epocii bronzului (fragmente ceramice din bronz apar?inând culturii Sighi?oara-Witenberg), perioadei dacice (dalt? de bronz) sau perioadei romane (dou? monede romane din timpul împ?ratului Hadrian 117-138 d.C.). Câteva din locurile unde au fost descoperite urme arheologice din neolitic ?i epoca bronzului sunt „Dealul cu ?ea” ?i „Piscu Lung” (Feldioara), „Groapa C?st?ilor” ?i „La Ciurg?u” (C?tina).

O alt? zestre arheologic? a satului Feldioara este alc?tuit? din numeroase urme vizibile ale unei cet??i de p?mânt ?i lemn, despre care se spune c? a fost construit? înaintea venirii maghiarilor în Transilvania

  Luke Kuechly Jersey