Mociu

MOCIU

Sate: Boteni,Chesău,Crişeni,Falca,Ghiriş,Mociu,Roşieni,Turmaşi,Zoreni de Vale

Nr. locuitori: 3574 locuitori

Suprafaţa totală(km2): 73,50 km2

Densitate: 48,73 locuitori/km2

Coordonatele geografice: paralela 46o47’45″latitudine nordică şi meridianul24o0207longitudine estică

Comuna Mociu este situată în Câmpia Transilvaniei partea estică a judeţului Cluj,făcând parte din zona nord-vestică a României si se invecinează:

- la Nord: comunele Geaca şi Pălatca

- la Est: comuna Cămăraş

- la Sud: comunele Sărmaşu şi Frata

- la Vest: comunele Suatu şi Căianu.

Comuna Mociu este situată într-o zonă depresionară cu orientarea vest-est, înconjurată de colinele domoale şi ramificate ce se ridică până la 80-120 metri faţă de vatra satului. Altitudinea teritoriului comunei este cuprinsă între curbele de nivel 294 m în Valea Roşieni şi 490 m în Tigă, loc situat la vest de satul Boteni. Altitudinea medie a comunei fiind de 400 de metri. Astfel numele de „câmpie” nu îşi are obârşia în formele

de relief, de fapt se leagă de faptul că zona a fost considerată “grânarul Transilvaniei”, deoarece clima blândă şi solurile brune de pădure au prezentat condiţii favorabile cultivării cerealelor.

 

Relieful comunei este vălurit în proporţie de 89 la sută, cu versanţii având pante domoale, favorabile culturii cerealelor. Din punct de vedere al structurii geologice, comuna se află într-o bogată zonă a formaţiunilor sarmaţiene din Miocen.

Există mai multe teorii legate de provenianța denumirii Mociu. Numele ar putea proveni de la faptul că în zonă există mai multe teritorii mlăștinoase. Denumirea ar putea proveni și de la moții, care de multe ori s-au stabilit aici în zonă, ipoteză întărită de asemănările dintre obiceiurile și îmbrăcămintea specific locale cu cele ale moților. O ultimă ipoteză, mai puțin plauzibilă, este ca denumirea să provină de la numele nobilului Ioan Mocsi, care a trăit aici în perioada anilor 1450. Această ultimă ipoteză pare improbabilă, deoarece în mod normal nobilii își luau numele după locul pe care îl stăpâneau, iar nu invers.

 

Cele mai vechi urme de locuire din zonă au fost descoperite în partea estică a satului Mociu, fiind datate din neolitic. Tot în zonă, pe dealul Cionca au fost găsite un fragment de secure de aramă aparținând perioadei eneolitice. Din perioada dacică au fost găsite lângă satul Crișeni un tezaur de 82 de monezi de argint, monezi realizate foarte bine. Pe granița comunelor Mociu și Suatu au fost găsite două morminte de inhumație aparținând secolului IV e.n., unul dintre ele aparținând unui provincial daco-roman.

 

Mociu mai este cunoscut și deoarece pe 3 februarie 1882, aici a căzut cel mai mare meteorit de pe teritoriul României. De pe o suprafață de 70 km2 s-au adunat peste 100.000 de bucăți de meteorit. Cel mai mare fragment a fost de 37,5 kg și este expus în prezent la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, alte fragmente sunt expuse la diverse alte muzee

 

Satul Mociu vazut de pe dealul Falcii Comuna Mociu se află în partea de sud-est a județului Cluj, la 40 kilometri deCluj-Napoca. Comuna este dispusă într-o zonă depresionară, în mijlocul unor coline. Fertilitatea solurilor brune de pădure predominante și climatul temperat continental ferit în general de vânturi, au conferit zonei denumirea de câmpie, denumire care nu este legată de formele de relief existente, ci de faptul că pentru mult timp zona a fost considerată “Grânarul Transilvaniei”.

 

Rețeaua hidrografică este slab reprezentată, prin mici cursuri de apă ca Valea Crișeniului, Valea Zorenilor, Botănaș, Heler, Valea Morii, Valea Roșieni, Valea Chesăului, Valea Ghirișului. În văi mai există încă mici ochiuri de apă, rămășițe ale fosturilor lacuri existente odată.                 

 

Clima este una boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Temperatura maximă, măsurată în luna iulie, este de obicei app. 28 °C, temperatura minimă se înregistrează de obicei la Recea, Fântânița și Șușpătac.

Vânturile sunt reduse ca și intensitate, vara vântul de vest aduce ploile, iar iarna bat vânturile de est și nord, aducând cu ele scăderi de temperatură. Precipitațiile sunt temperat-continentale, cu o medie de 500 mm. Primele ninsori apar în prima parte a lunii decembrie, ținând până în luna martie. Umiditatea medie e aerului este de 6,5 la sută.