Cătina

CĂTINA

Sate: Cătina, Copru, Feldioara, Hagău, Hodaie și Valea Caldă.

Nr. locuitori: 2058

Suprafața totală (km2): 52.77

Densitate (loc/ km2): 39.00

Coordonatele geografice: paralela de 46°50′54″ latitudine nordică si meridianul de 24°10′09″ longitudine estică.

 

Comuna Catina este situată în Câmpia Fizeşului, pe cursul superior al râului Fizeş, în partea estică a judeţului Cluj, la graniţa cu judeţul Bistriţa-Năsăud spre est şi sud – est.

Se învecinează:

-           la Nord cu comuna Buza,

-          la Vest cu comuna Geaca

-          în partea de sud – vest cu comuna Cămăraşu, toate cele trei comune fiind situate în judeţul Cluj.

Comuna se află la 60 km de Cluj – Napoca şi 35 km sud – est de Gherla, legătura cu cele două oraşe realizându-se pe direcţia nord-vest-sud-est de drumul judeţean 109C Gherla-Cămăraşu – Mociu – Cluj. Drumul comunal DC 18 face legătura între comuna Cătina şi comuna Buza din judeţul Cluj.

Relieful comunei este tipic Câmpiei Transilvaniei, fiind o îmbinare ondulatorie de dealuri şi depresiuni largi, uşor înclinate dinspre hotarele de margine ale comunei spre Lacul Cătina. O caracteristică a reliefului local este forma de amfiteatru natural ale cărui margini sunt o cunună de dealuri mai înalte, care înconjoară spaţiul geografic comunal şi separă prin culmile lor hotarele Cătinei de celelalte comune învecinate Buza şi Cămăraşu.

Spaţiul geografic al comunei Cătina este străbătut de o modestă reţea hidrografică formată din pâraie, văi şi Lacul Cătina.

Valorile climatice în zonă, sunt specifice Podișului Transilvaniei și respectiv Câmpiei Transilvaniei, temperatura medie anuală fiind de +8,2 grade Celsius. Caracteristic acestei zone sunt vânturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de pădure și solurile brune de fânațe.

Important de precizat este faptul că în localitatea Feldioara au fost descoperite fără cercetări materiale și obiecte ce aparțin neoliticului (ac de os, fragmente de vas, topoare de piatră), epocii bronzului (fragmente ceramice din bronz aparținând culturii Sighișoara-Witenberg), perioadei dacice (daltă de bronz) sau perioadei romane (două monede romane din timpul împăratului Hadrian 117-138 d.C.). Câteva din locurile unde au fost descoperite urme arheologice din neolitic și epoca bronzului sunt “Dealul cu Șea” și “Piscu Lung” (Feldioara), “Groapa Căstăilor” și “La Ciurgău” (Cătina).

O altă zestre arheologică a satului Feldioara este alcătuită din numeroase urme vizibile ale unei cetăți de pământ și lemn, despre care se spune că a fost construită înaintea venirii maghiarilor în Transilvania